Cu chiloții la vedere

Cuvintele penis, vagin sau contraceptive sunt rușinoase. În schimb înjuriile „pidaras” (dex. pederast) și „prostitutka” (dex. prostituată) sunt atât de des întrebuințate încât parcă nici nu mai sunt dezgustătoare sau discriminatorii. Noi știm să dăm sfaturi întotdeauna și să facem observații inutile. Noi știm să urlăm în gura mare când nu ne place ceva și să-i vorbim pe la spate pe toți. Noi nu vorbim deschis despre sex cu partenerii noștri sau prietenii dar știm să-i judecăm pe alții bine. Noi ne dezbrăcăm la mare cu sânii goi și umblăm cu chiloții între buci, dar când vine momentul să te schimbi de haine în fața unui bărbat, te duci în altă cameră. Noi vorbim mereu despre ce e rușinos și ce nu, despre ce se poate și ce nu se poate, în același timp întinzându-ne chiloții pe funie în fața întregului bloc, la admirația vecinilor, fără nici o mustrare de conștiință. Și tot noi îi putem judeca pe alții pentru că fac asta.
Stăm cu cafeluța și țigara în gură în fața copiilor sau scuipăm jos cojile de la semințe de parcă asta ar fi o doză de „normalitate” și nici că ne-ar deranja ceva aici. Normalitatea acceptată de tine…  Știm să apreciem doza de inteligență în alții dar propriile greșeli nu le vedem niciodată. Dar chiar niciodată! Noi suntem „genii” în tot ce facem iar greșelile noastre le numim ”experiență de viață”. Și știm bine să găsim mii de scuze atunci când ne facem de rușine.
Și totuși ce este rușinea pentru unii? Unde este pragul la care zici STOP, aici e rușine pentru alții dar nu și pentru mine? După ce criterii apreciezi doza asta de moralitate la alții sau la tine?
Nimic curios, dar unii oameni acționează după propria dispoziție. Nici o logică în acțiuni, nici o logică în cele spuse.
Moralitate, normalitate, cuvinte pe care nici nu le înțelegem sensul dar pe care le folosim atât de des și peste tot. „Dictatură discreționară” așa numesc eu acțiunile unor oameni, deloc ofensator pentru cei care nu înțeleg sensul. Metoda mea de ai spune unui om în față că este prost.
Într-un fel, pragul nostru de rușine provoacă procesul de decizie/judecare asupra altora iar logica e pur și simplu marginalizată.

P.S Despre chiloții vecinilor mei aș putea vorbi veșnic. Mai mari, mai mici, mai noi, mai ponosiți, mai albi, mai murdari, îi văd zilnic întinși în fața blocului. Știu care vecin poartă doar două perechi de chiloți, care ar avea nevoie de o pereche nouă și care chiar nu știe să-i spele bine 🙂 De ce am legat chiloții cu rușinea? pentru că eu îi egalez cu intimitatea iar noi egalăm intimitatea cu rușinea. 

11

 


Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s